Mă îndoiesc că e prima oară când auzi de cărţile astea. Eu am auzit de ele atât de mult înainte să mi le cumpăr încât începusem să mă simt în inferioritate – toţi păreau să le fi citit şi să se simtă schimbaţi de ele. Şi acum înţeleg despre ce vorbeau.
Nu e vorba de vreo schimbare spirituală de tipul celor pretinse de adepţii cărţilor de dezvoltare personală. Schimbarea nu e la acest nivel. Într-o oarecare măsură este vorba de informaţia conţinută în cele două volume (care cel puţin mie nu îmi era în întregime cunoscută), dar meritul cel mai mare al autorului este altul: reuşeşte să sintetizeze tomuri întregi de istorie, STEM, etică şi filosofie şi să pună totul în perspectivă. Ceea ce demonstrează textul ăsta e că informaţia nu înseamnă nimic dacă e disparată şi că puterea pe care o au oamenii e aceea de a face astfel de conexiuni. Conexiunile sunt ceea ce au dus la evoluţia uimitoare a omului: conexiunile interne care au loc la nivelul creierului uman şi care permit o astfel de analiză a informaţiei şi conexiunile interumane care sunt cheia evoluţiei.
Yuval Noah Harari vorbeşte despre trecut, prezent şi oferă şi o descriere a posibilităţilor din viitor. Nu e o listă exclusivă, ci rezultatul unei analize a prezentului. Nu primim răspunsul concret la nicio întrebare, pentu că momentan nu există unul, ci suntem lăsaţi să ne punem propriile întrebări. Nu e vorba de informaţie, cine e în căutarea informaţiei va apela la cărţi de specialitate, cum sunt multele titluri din referinţele din “Sapiens” şi “Homo Deus”. În schimb, e vorba de înţelegerea la nivel conceptual a continuităţii lumii în care trăim, a continuităţii noastre ca oameni, a impactului pe care l-am avut de-a lungul timpului asupra ecosistemelor în care trăim şi a dinamicii din interiorul propriei noastre societăţi.
De ce lucrarea e atât de valoroasă şi apreciată? Pentru că vorbeşte despre lucruri foarte importante care nu trebuie să fie accesibile doar specialiştilor. Când viitorul tuturor e în joc, e de preferat să existe un număr redus de specialişti care să ia deciziile sau e democraţia e alegerea corectă? Dacă a doua variantă sună mai bine, singura soluţie e ca toţi oamenii să poată lua decizii în mod conştient şi raţional, iar “Sapiens” şi “Homo Deus” nu fac decât să contibuie la asta.
A reader has no favourite book 