Tag: Humanitas

Andreea Răsuceanu – “O formă de viață necunoscută”

Nu știu cum se poate vorbi despre absență. Cum se pune într-o formă concretă, în cuvinte, inexistența. Neantul. Absență, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul în care ar fi trebuit să se afle. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, întâlnită în epilepsie. 3. Fig. Neatenție, indiferență a cuiva. – Din fr. absence, lat. absentia. Da, asta e. Lipsa unei ființe din locul în care ar fi trebuit să se afle.

Evgheni Vodolazkin – “Brisbane”

Am citit acest roman aproape fără să respir – iar acum respir cât mai silențios, de parcă mi-e teamă să nu deranjez liniștea din orașul Brisbane, pacea din orașul Brisbane – orașul care nu e decât echivalentul castelului lui Kafka, nu e decât un concept al romanului. Faptul că el are o poziție geografică exactă…

Jeanette Winterson – “O paranteză în timp”

După ce am citit Pui de cotoroanţă, mi-am spus că trebuie să citesc toate celelalte cărţi apărute în urma proiectului Hogarth Shakespeare, proiect în care scriitori cunoscuţi reimaginează opere lui Shakespeare şi le plasează într-un context mai actual, fără a pierde însă esenţa – fie Shakespeare e universal, fie scriitorii ăştia sunt foarte buni. Şi ceva-mi spune…

Irvin D. Yalom – “Plânsul lui Nietzsche”

Ficțiunea este cu atât mai fascinantă cu cât reușește să creeze o lume capabilă să concureze în credibilitate și intensitate cu realitatea, învingând-o. Astfel este Plânsul lui Nietzsche. Pleacă de la o realitate istorică, de la potențialul acestei realități, însă produsul este unul în totalitate nou, rod al imaginației și mai ales al imaginației umane,…

Milan Kundera – “Viaţa e în altă parte”

Jaromil, cel destinat să fie poet, crescut având conştiinţa faptului că e special, că e destinat pentru ceva măreţ, se maturizează şi evoluează simţind în fiecare clipă că viaţa e în altă parte, într-un loc în care el nu reuşeşte să ajungă, nu la timp şi nu integral, nu fără a întâmpina probleme care îl determină…

Fernando Pessoa – “Cartea neliniştirii”

Eu obţin tot ceea ce vreau, cu condiţia să se afle în mine. Bernardo Soares, funcţionar contabil în Lisabona, este doar unul dintre zecile de heteronimi creaţi de Fernando Pessoa, însă este cel care se destăinuie în proză, aşadar cel care-i seamănă cel mai mult creatorului său, după cum spune chiar Pessoa în interfaţa Ficţiunilor interludiului:…

David Mitchell – “Visul numărul 9”

Ai încredere-n ce visezi. Nu-n ce gândeşti. Visul numărul 9  e romanul care-şi va face veşnic cititorul să creadă că a pierdut firul la un moment dat, fără să-şi dea seama une, păstrându-l de fapt pe o orbită bine definită în jurul subiectului – fapt deloc surpinzător pentru autorul care avea să creeze mai apoi…